icon Vitamina A: surse, rol in organism, doza recomandata, deficit, toxicitate, beneficii pentru ten si piele

Vitamina A: surse, rol in organism, doza recomandata, deficit, toxicitate, beneficii pentru ten si piele
Vitaminele constituie o categorie de substante numite nutrienti esentiali necesare in cantitati relativ mici pentru cresterea normala si mentinerea sanatatii organismului, dar care nu pot fi sintetizate de acesta la un nivel corespunzator nevoilor (sau nu pot fi sintetizate deloc in organism) si de aceea aportul lor trebuie sustinut prin dieta sau cu ajutorul suplimentelor alimentare / produselor cosmetice.

Desi Vitamina A este considerata adesea drept un nutrient esential singular, de fapt consta dintr-un grup de compusi liposolubili: retinol, retinal si retinil-esteri.
Aceasta este disponibila in doua forme in alimentele pe care le ingeram:
  • Vitamina A preformata (retinol si retinil-esteri) ce se regaseste exclusiv in alimentele de origine animala: lactate, ficat, peste.
  • Provitamina A (carotenoizi: alfa si betacaroten) – abundenta in alimentele de origine vegetala: portocale si fructe galbene, rosii si alte fructe rosii, morcovi, cartofi dulci, spanac, uleiuri de origine vegetala.
Pentru a putea folosi aceste doua forme organismul le transforma in retinal si acid retinoic – formele active ale Vitaminei A.
Pentru ca Vitamina A este solubila in grasimi, va fi depozitata in tesuturi pentru a putea fi folosita ulterior. Cele mai mari depozite de Vitamina A sub forma de retinil-esteri se regasesc in ficat.

Vitamina A se regaseste si in suplimentele alimentare sub forma preformata (retinil acetat sau retinil palmitat) sau ca provitamina A (betacaroten) sau ca si combinatie a acestora.

Rolul Vitaminei A in organism:
ü Contribuie la mentinerea vederii normale si a sanatatii oculare:
  • Retinalul, forma activa a Vitaminei A, contribuie la formarea rodopsinei, molecula necesara pentru detectarea culorilor si pentru vederea in lumina scazuta / intuneric.
  • De asemenea, protejeaza corneea (stratul exterior al ochiului) si conjunctiva (membrana ce acopera suprafata ochiului si care captuseste interiorul pleoapelor).
ü Contribuie la mentinerea normala a pielii si a mucoaselor si membranelor intestinale, pulmonare, membrana vezicii urinare si a urechii interne, etc.
ü Contribuie la mentinerea sanatatii sistemului reproductiv feminin si masculin (dezvoltarea ovulelor si a spermatozoizilor).
ü Contribuie la procesul de dezvoltare fetala, la procesul de diferentiere si specializare celulara.
ü Sustine imunitatea contribuind la dezvoltarea si distributia limfocitelor B si T.
ü Contribuie la metabolismul normal al fierului in organism.
ü Provitamina A (betacaroten, alfacaroten si beta cryptoxanthin) au proprietati antioxidante, protejand organismul de efectele nocive ale radicalilor liberi (stresul oxidativ) ce genereaza boli cronice precum diabet, cancer, boli cardiovasculare, declin cognitiv, degenerescenta maculara legata de varsta la nivel ocular (AMD), etc.

Deficitul de Vitamina A poate creste riscul de:
  • Pierdere a vederii in copilarie (cauza majora conform OMS)
  • Infectii severe / deces (pojar, diaree)
  • Anemie / deces la femeile gravide, lipsa de dezvoltare si crestere a fatului
  • Probleme de piele (hiperkeratoza, acnee)
Anumite grupuri de oameni: nou-nascutii prematur, persoanele cu fibroza cistica, femeile gravide sau care alapteaza au un risc crescut de a dezvolta deficit de Vitamina A.
Deoarece Vitamina A preformata (aport prin hrana de origine animala) se absoarbe mai usor in intestin si este utilizata mai usor de organism decat provitamina A (carotenoizii) din dieta bazata pe vegetale / plante (transformarea acesteia in Vitamina A activa depinzand de o serie de factori genetici, de gradul general de sanatate si de interactiuni medicamentoase), in cazul persoanelor vegetariene / vegane trebuie o atentie sporita pentru a-si asigura necesarul optim de Vitamina A.

Doza zilnica recomanda de Vitamina A (DZR)
DZR pentru Vitamina A se exprima in echivalenti de activitate a retinolului (RAE) si cuantifica bioactivitatea diferita a retinolului cat si a carotenoizilor din provitamina A care vor fi transformati in organism in retinol.
Un microgram (mcg) RAE este echivalent la un microgram retinol sau 2 micrograme betacaroten din suplimentele alimentare sau 12 micrograme betacaroten adus prin dieta sau 24 micrograme alfacaroten sau beta cryptoxanthin aduse prin dieta.

 
Varsta Barbat Femeie Sarcina Lactatie
Nastere – 6 Luni* 400mcg RAE 400mcg RAE N/A N/A
7 – 12 Luni* 500mcg RAE 500mcg RAE N/A N/A
1 -3 Ani 300mcg RAE 300mcg RAE N/A N/A
4 - 8 Ani 400mcg RAE 400mcg RAE N/A N/A
9 – 13 Ani 600mcg RAE 600mcg RAE N/A N/A
14 – 18 Ani 900mcg RAE 700mcg RAE 770mcg RAE 1200mcg RAE
19 – 50 Ani 900mcg RAE 700mcg RAE 770mcg RAE 1300mcg RAE
51+ Ani 900mcg RAE 700mcg RAE N/A N/A
*Echivalentul aportului mediu de Vitamina A la nou-nascutii si bebelusii sanatosi hraniti la san.

Inainte se utilizau pentru exprimarea DZR unitatile internationale (UI). Conversia UI la mcg RAE se face dupa urmatoarele formule:
- 1 UI retinol = 0.3 mcg RAE
- 1 UI betacaroten din suplimentele alimentare = 0.3 mcg RAE
- 1 UI betacaroten din dieta = 0.05 mcg RAE
- 1 UI alfacaroten sau beta cryptoxanthin din dieta = 0.025 mcg RAE

Observam ca unitatile internationale pot fi direct convertite in mcg RAE numai daca stim exact sursa de vitamina A.
Exemplu:
DZR de 900 mcg RAE pentru barbatul adolescent si adult va fi echivalentul a 3000 UI daca sursa este vitamina A preformata (retinol) din dieta sau suplimente alimentare sau betacaroten din suplimente alimentare.
Acelasi DZR este de asemenea echivalent a 18000 UI betacaroten din dieta sau 36000 UI alfa caroten sau beta cryptoxanthin din dieta.
Deci, o dieta mixta continand 900 mcg RAE inseamna echivalentul a 3000 – 36000 UI de Vitamina A in functie de sursa acesteia.

Pentru a preveni toxicitatea, este important a nu se depasi Limita Superioara de Aport Tolerabil de 3000 mcg RAE = 10000 UI.
Cele mai frecvente efecte adverse ale excesului de Vitamina A – de regula toxicitatea cronica a Vitaminei A, numita si hipervitaminoza A, constau in:
  • Tulburari de vedere
  • Durere osoasa si articulara
  • Lipsa poftei de mancare
  • Greata si varsaturi
  • Sensibilitate la lumina solara puternica
  • Pierderea parului
  • Durere de cap
  • Piele uscata, mancarimi cutanate
  • Distructia celulelor hepatice
  • Confuzie
  • Intarzierea cresterii
  • Tulburari ale dezvoltarii fetale
Mult mai rara decat toxicitatea cronica, toxicitatea acuta de Vitamina A este asociata cu tulburari si simptome mult mai severe precum distructia ficatului, cresterea presiunii intracraniene si chiar decesul.
De aceea, sfatul nostru este sa nu luati niciodata cantitati foarte mari de Vitamina A pe o perioada indelungata decat la sfatul profesionistului in sanatate.

Vitamina A in produsele cosmetice – beneficii pentru ten si piele
Vitamina A este folosita in produsele cosmetice pentru a:
  • mari productia de colagen, vital pentru mentinerea elasticitatii pielii si intineririi acesteia
  • lupta impotriva acneei prin desfundarea porilor si reducerea inflamatiei
  • imbunatati textura pielii prin regenerarea celulelor
Acidul retinoic este cea mai activa forma biologica de Vitamina A iar retinil-palmitatul reprezinta forma majora de depozitare a Vitaminei A in piele.

In produsele cosmetice atat retinolul natural sau sintetic cat si derivatii sai sunt folositi ca agenti de regenerare si anti acnee intr-o varietate de creme hidratante, lotiuni si creme anti imbatranire.
In produsele cosmetice si medicamentele topice Vitamina A se regaseste sub diferite forme denumite generic “retinoizi” ce moduleaza cresterea si diferentierea epidermala, stimuleaza imunitatea celulara, scad raspunsul inflamator si reduc proliferarea celulara. Acestia sunt grupati in 3 generatii, in ordinea aparitiei:
A. Prima generatie include grupa retinoizilor naturali sau de sinteza nonaromatici – asa numita grupa a “retinolilor”, derivate de Vitamina A utilizate de regula in produsele cosmetice de ingrijire a pielii achizitionate fara prescriptie medicala: retinil-esteri, retinol, retinal sau retinaldehida, izotretinoin si tretinoin.
Tretinoinul reprezinta o versiune sintetica a acidului retinoic biologic activ, disponibila in general pe baza de prescriptie medicala care, impreuna cu alte formulari pe baza de acid retinoic au primit aprobarea de folosire de la Agentia pentru Alimente si Medicamente din Statele Unite (FDA) pentru tratamentul ridurilor fine ale fetei si in tratamentul topic al hiperpigmentarii pielii.
Forma biologic activa – acidul retinoic – se obtine in organism printr-o serie de reactii enzimatice de oxidare sau hidroxilare:
retinil esteri ->retinol -> retin aldehida (retinal) -> acid retinoic.

Acidul retinoic activ reprezinta cea mai cunoscuta substanta utilizata in tratamentul anti-ageing al pielii de la nivel facial, substanta studiata cu decade in urma. Conform evidentelor stiintifice acidul retinoic prezinta efecte histologice precum sinteza de colagen, efecte de stimulare a activitatii fibroblastelor si de inhibare a enzimelor matriceale metaloproteinaze (MMP) care sunt responsabile de procesul de degradare a colagenului din piele precum si a proteinelor matricei extracelulare din organism (ECM), favorizand astfel senescenta (imbatranirea) tesuturilor.
Efectul general acceptat al diferitelor substante ce reprezinta derivati ai Vitaminei A asupra pielii consta in atenuarea ridurilor fine ale acesteia in special faciale, fara insa a le elimina in totalitate. Acest efect este de regula potentat de evitarea expunerii directe la razele solare, in special atunci cand vorbim de refacerea si ingrijirea pielii ce a suferit arsuri solare.
B. A doua generatie de substante retinoide cuprinde compusii monoaromatici precum etretinat si acitretin sub forma de medicatie orala, care inregistreaza o folosire limitata din cauza riscului semnificativ de toxicitate, fiind contraindicate femeilor gravide si celor ce se pregatesc pentru o sarcina.
C. Retinoizii topici de generatia a treia includ substante disponibile de asemenea ca medicamente de tip OTC si in special cu prescriptie medicala (RX), dintre acestia amintim adapalene si tazarotene utilizate in tratamentul psoriazisului si a aceneei vulgare (acne vulgaris) cu administare topica, prezentand avantajul unei absorbtii minimale in organism.



Surse:
National Institute of Health - Office of Dietary Supplements www.ods.od.nih.gov
National Library of Medicine – National Center for Biotechnology Information www.ncbi.nlm.nih.gov
Journal of Aesthetic Nursing: Topical Vitamin A – types and applications in aesthetic medicine
www.britanica.com/science - Vitamin EU Register in Nutrition and Health Claims
https://www.mayoclinic.org/drugs-supplements-vitamin-a/art-20365945
www.healthline.com/nutrition/vitamin-a
Harvard T.H. Chan School of Public Health – www.hsph.harvard.edu/nutritionsource/vitamin-a




 

Suport clienti 10:00 - 18:00

0745511900 office@healthonline.ro

Compara produse

Trebuie sa mai adaugi cel putin un produs pentru a compara produse.

A fost adaugat la favorite!

A fost sters din favorite!