Ce este raceala? Cum si cand apare? Cum se diferentiaza de gripa sezoniera?

Răceala comună reprezintă o infecție a căilor aeriene superioare (cavitate nazală, sinusuri, faringe, laringe) cauzată de un virus.
Cu toate că mai mult de 200 de virusuri diferite pot declanșa răceala (cf. ALA-„American Lung Association”), cel mai adesea aceasta este consecutivă infecției cu rhinovirus (cf. studiilor Mayo Clinic).

Răceala poate apărea oricând în timpul anului dar este mai frecventă în lunile reci, de iarnă, deoarece:
-   Virusurile ce o cauzează se dezvoltă cu precădere în mediu rece și cu umiditate scăzută.
-   Este favorizată de alternanța vasoconstricție / vasodilatație: temperaturile scăzute din mediul exterior produc vasoconstricția vaselor de sânge ale mucoasei nazale, determinând astfel uscarea acesteia și automat o capacitate scăzută de a lupta cu agenții patogeni din aerul inspirat.
În același timp, la revenirea într-o încăpere încălzită va apărea vasodilatația capilarelor mucoasei nazale, însoțită de congestie nazală și tendința de a respira pe gură, ceea ce duce la o filtrare scăzută a impurităților și germenilor din aer (ce pot fi prezenți în număr crescut într-o încăpere închisă).
-   Hipotermia slăbește eficiența sistemului imunitar ceea ce se traduce prin prezența unei cantități mai reduse de factori de apărare în secrețiile nazale (mucus) și manifestări clinice mai reduse decât în cazul unui sistem imunitar puternic, însă mai persistente.
-   Desfășurarea activității în spații închise / comunități favorizează răspândirea virusului răcelii prin strănut sau tuse, cu răspândirea particulelor virale prin secrețiile nazofaringiene („stropi respiratori”) sau prin contactul cu suprafețele / mânerele de uși contaminate, urmat de atingerea nasului, gurii, ochilor.
Astfel, răceala poate fi mai des întâlnită la copii, prezența acestora în grupuri mai mari ușurând transmisia virusului ce o declanșează.
Cu toate acestea, în cazul copiilor, multe forme de răceală reprezintă forme ușoare, ce trec de la sine.
-   Temperaturile sub 18 grade Celsius îngreunează mișcările cililor vibratili – structuri de suprafață ale celulelor mucoasei nazale și care împreună cu mucusul secretat de acestea au rolul de a îndepărta / îndrepta spre exterior particulele și agenții patogeni.
Uscăciunea care crește vâscozitatea mucusului dar și fumul de țigară favorizează acest mecanism, ușurând acțiunea virusurilor patogene.

Simptomele răcelii cuprind:

Nas înfundat sau cu secreții nazale apoase (nas care „curge”), uneori pierderea temporară totală sau parțială a mirosului din cauza mucozităților;
Durere în gât;
Strănut;
Tuse seacă;
Dureri ușoare de cap sau de corp (musculare sau articulare);
Oboseală ușoară.

Acestea apar gradat și durează, de obicei, între 7 și 10 zile.

Gripa reprezintă tot o infecție respiratorie superioară, fiind în general sezonieră, spre deosebire de răceală. Este întâlnită, de obicei, din toamnă până în primăvară, având vârful în lunile de iarnă.
Este cauzată de virusurile Influenza A, B,C, tipurile A și B fiind cele mai comune.
Tulpinile virusurilor gripale se modifică de la an la an, acesta fiind și motivul pentru care anual trebuie actualizate vaccinurile antigripale.
Simptomele de gripă pot cuprinde:

Tuse uscată, puternică, frecventă;
Febră moderată sau ridicată în majoritatea cazurilor;
Durere de gât;
Frisoane puternice;
Dureri musculare severe;
Durere de cap;
Nas înfundat / congestionat;
Oboseală severă ce poate dura până la 2 săptămâni;
Greață, vomă, posibil diaree (mai frecventă în cazul copiilor).

Simptomele gripei apar într-un timp relativ scurt și pot dura până la 2 săptămâni, iar diagnosticul acesteia se poate pune cu certitudine în urma efectuării unui test rapid.
De multe ori aceasta poate genera complicații severe precum pneumonia, mai ales în cazul copiilor mici, seniorilor, femeilor gravide, persoanelor cu astm, diabet sau cu un sistem imunitar deficitar.

Tratamentul răcelii comune:
-   Este de regulă simptomatic, de prevenire și de întărire a imunității.
-   Foarte important de menționat este că antibioticele nu au niciun efect și sunt contraindicate, fiind vorba de o infecție virală și nu de una bacteriană.
Administrarea de antibiotice este indicată doar în cazul prezenței unor infecții bacteriene precum sinuzita.
-   Constă în:

Administrarea antihistaminicelor și decongestionantelor nazale, de regulă nu mai mult de 3-4 zile;
Administrarea consistentă de vitamina C pentru atenuarea simptomelor (studiu Cochrane efectuat în 2013);
Administrarea de Zinc – dozele mari, de 80 miligrame zilnic, administrate în primele 24 de ore de la apariția simptomelor pot scurta semnificativ durata răcelii, conform unui studiu publicat în BMF Family Practice în 2015;
Administrarea de Echinacea și Vitamina D cu rol în susținerea imunității;
Inactivarea virusurilor din cavitatea bucală și de la nivelul gâtului precum și tratament simptomatic al durerilor de gât;
Aport semnificativ de lichide pentru a evita deshidratarea;
Prevenție prin evitarea spațiilor aglomerate, a contactului cu alte persoane ce prezintă simptome de răceală, odihnă și repaos la pat, evitarea contactului mâinilor cu nasul, gura și ochii înainte de spălarea temeinică și frecventă a acestora cu apă și săpun sau de folosirea igienizantelor pentru mâini pe bază de alcool.